" Vălenii de Munte este un oraș din judetul Prahova ,Muntenia, Romania, cu o populație de 13.309 locuitori. Se află în Depresiunea Vălenii de Munte, pe Valea Teleajenului, la 98 km distanță de municipiul București, la 28 km nord de municipiul Ploiești și la 89 km sud-est de municipiul Brașov. Se întinde pe o lungime de 5 kilometri. În oraș se poate ajunge folosind DN1A București – Ploiești – Brașov. Este atestat documentar ca „târg al săcuienilor” și vamă în secolul al XV-lea, într-o poruncă a lui Dan al II-lea de la 1431. Vălenii de Munte a fost reședința lui Nicolae Iorga, aici găsindu-se în prezent Casa Memorială care poate fi vizitată. Ziua orașului este la 9 mai.

Factorii materiali prielnici de pe Valea Teleajenului au făcut ca omul să fie atras în zonă încă din cele mai vechi timpuri. Cercetările arheologice sau și lucrările întâmplătoare au scos la iveală urme din vechime începând cu paleoliticul mijlociu și continuând cu etapele succesive, mezoliticul și neoliticul.

 

Vălenii de Munte a îndeplinit de-a lungul existenței sale funcțile unui oraș: capitală de județ, vamă, târg, reședința plaiului Teleajen, centru politic al raionului și cetății de cultură Teleajen.

Localitatea este atestată documentar într-o poruncă a lui Dan al II-lea din 1431. "Drumului Teleajenului" (Văleni - Drajna - Cerașu - Slon - Vârful lui Craiu - Tabla Buții - Vama Buzăului - Brașov) este atestat și el din 1433.

La 1 octombrie 1473, este semnalată prezența lui Ștefan cel Mare la „Cetatea Teleajenului” (poate Homorâciu), unde taie capetele pârcălabilor lui Radu cel Frumos, le ia în robie femeile și dă foc cetății.


În 1573, Alexandru al II-lea întărește fiilor popii Neagoe moșie "peste valea Vălenilor". În 1580, Mihnea Turcitul dă o întărire marelui spătar Albina asupra moșiei Albinari (Ariceștii Zeletin), care ajungea până la hotarul Vălenilor. În 1581 tot Mihnea Turcitu întărește altora ocine în hotarul Berevoieștilor (azi cartier în Vălenii de Munte).

În 1608, Radu Șerban întărește marelui vornic Cernica și soției sale Chiajna satele Predeal Sărari, Văleni și Berevoiești, pe care le împarte jumătate cu mănăstirea de la Grădiște.

De la 1645 datează prima mărturie documentară asupra județului Sacueni cu reședința la Vălenii de Munte, de unde se va muta la Bucov în 1781.

În 1684, Miron Costin menționează în cronica sa Vălenii de Munte printre orașele Țării Românești.

La 1794, târgoveții orașului sunt în proces cu egumenii mănăstirii din localitate, pentru regularizarea situației lor pe moșia acesteia. Se menționează în 1794 în documente "târgul domnesc Vălenii de Munte", iar în existența unui dascăl plătit la școala din Văleni. În 1832, Văleniul număra 518 gospodării (cu 2590 suflete).

La 1848, Nicolae Bălcescu a recrutat din rândul locuitorilor comisarii de propagandă David Almăjanu, I. D. Petrescu și Ion Gherasim Gorjan.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, Vălenii de Munte era o comună urbană, formată din cătunele Văleni (Târgul-Văleni), Turburea și Valea Gardului, având în total 3000 de locuitori. Ea era reședința plaiului Teleajen, având farmacie, spital, și stație de telegraf și poștă. Atunci se atestă școala în limba greacă de pe lângă catedrala orașului, care funcționa la 1830, precum și școala normală, condusă în 1839, de David Almășanu, și la care învățau 139 de copii (mai târziu, în 1845–1846, 80-90); în plus, existau o școală de băieți și una de fete. În oraș erau 6 biserici, dintre care sunt menționate în Marele Dicționar Geografic al Romîniei biserica Berivoieștilor, cea a Bărcenilor, catedrala orașului (fostă mănăstire închinată la muntele Athos) și biserica Sf. Ioan.

Istoricul Nicolae Iorga s-a stabilit aici în 1907, și a deschis, în iulie 1908, universitatea populară de vară.

În 1925, orașul avea 3723 de locuitori, fiind în continuare reședința plășii Teleajen. În 1950, el a devenit reședința raionului Teleajen, unul din raioanele regiunii Prahova și apoi, după 1952, al regiunii Ploiești. În 1968, a pierdut funcțiile de centru administrativ secundar, după reforma administrativă, devenind unul din orașele județului Prahova, reînființat.

În partea de nord, orașul se învecinează cu comunele Teișani și Drajna, în timp ce în partea de sud are ca vecină comuna Gura Vitioarei. Comuna Predeal-Sărari și comuna Gornet sunt vecinii orașului în partea de est. În vest, orașul se învecinează cu Vărbilău (comună cu importante resurse naturale) și comuna Dumbrăvești.

Caracterizat printr-un climat subalpin de cruțare, cu o medie anuală a temperaturii de circa 18º C, orașul Vălenii de Munte poate fi considerat o adevărată stațiune climaterică. În lunile de iarnă media este cuprinsă între -1,7º C și -0,3º C. În decembrie 1965 temperaturile erau de -1,9º C și -2,2º C. Minima absolută a fost atinsă în februarie 1972 (-30º C). Adâncimea maximă de îngheț la sol este de 60 - 70 cm. Precipitațiile sunt de aproximativ 700 mm anual. Au existat fenomene climatice singulare, precum ploaia torențială cu grindină, de 3 cm diametru- iunie 1965 și ciclonul din 11 iunie 1974, orele 17:30, cu o intensitate de 20 m/s, cu efecte distrugătoare pentru oraș.

Prin orașul Vălenii de Munte trec două râuri: Văleanca și Teleajenul.

Cele mai răspândite soluri din zona orașului sunt aluviuniile și solurile aluviale în cadrul luncii Teleajenului, solurile urgiloiluviale și argiloviluviale brune podzolite, ca și cele brune și negre argiloase humifere în Dealurile Bughei. În Dealurile Priporului sunt mai frecvente solurile brune și argiloiluviale brune podzolite, rogosolurile, iar pe versanți soluile erodate.

Orașe înfrățite

 

Personalități marcante ale orașului

 


Creare rapidă şi simplă site
Designed by Free CSS Templates.